Rasa Akhal Teke

Akhal Teke este o rasa foarte putin cunoscuta in Romania si absolut deloc reprezentata. Din cate stiu nu avem nici macar un reprezentant al acestei rase in tara noastra. Fiind o rasa atat de importanta mai ales prin vechimea ei cred ca este necesar sa stim macar de existenta acesteia.

* In prezent rasa Akhal Teke este considerata o rasa rara avand aproximativ 2000 de exemplare in toata lumea, 1400 dintre acestea fiind situate in Rusia.

Akhal teke sunt extrem de supli si gratiosi, de aceea sunt si porecliti ogari. O alta caracteristica a acestor cai orientali este luciul metalic pe care il au toate culorile cu exceptia celor baltate. Natura a inventat aceasta protectie solara deorece protejeaza calul de temperaturile extreme.



Aceasta frumusete exotica, extraordinar de gratioasa si versatila nu a fost cunoscuta decat recent in afara granitelor Uniunii Sovietice. Akhal Teke este una dintre cele mai neobisnuite rase de cai pt calarie, apreciat in mod special pentru viteza lui, anduranta, mers confortabil, inteligenta si usurinta de a fi dresat. Cunoaste in prezent o mare popularitate in afara Rusiei. Considerat una dintre cele mai vechi rase de cai existente, fondatorul arabului si a pur sangelui englez, Akhal Teke si-a dobandit capacitatile fizice extraordinare si sensibilitatea de pe urma traiului alaturi de nomazii Asiei centrale.


Rasa nu este originara din Rusia, asa cum se crede cel mai adesea, nasterea acesteia fiind datata cu 300 de ani inaintea constituirii Rusiei ca stat.  Akhal Teke este singurul descendent pur al rasei Turkmene. Cercetari arheologice efectuate in sudul Turkmenistanului au scos la iveala ramasitele unui cal inalt, cu osatura fina datand din anul 2400 I.Hr. Insa rasa aceasta a fost cunoscuta sub denumirea actuala doar de la sfarsitul secolului 19. Numele consta din „Akhal” denumirea unei oaze aflata la poalele muntelui Koped Dag si „Teke” de la tribul Turkmen, poporul nomad care a populat oaza Akhal si care a crescut de secole calul Turkmen.

Conditiile climatice din acea zona au contribuit la dezvoltarea acestei rase precum si la pastrarea ei neschimbata de’a lungul timpului. Oaza Akhal fiind o zona destul de izolata aflata intre Marea Caspica la vest, munti la sud si desert in nord a creat o zona protectiva deosebita care a contribuit la stabilitatea genetica a calului Akhal Teke. Aceasta zona desertica, desertul Kara Kum ocupa 90 % din suprafata Turkmenistanului, a favorizat supravietuirea unui cal care putea tolera caldura extrema si climatul extrem de secetos. Iarba proaspata, atat de esentiala unui cal, era disponibila doar cateva luni pe an ceea ce a determinat calul Turkmen sa invete sa supravietuiasca cu o dieta saracacioasa.

Pentru triburile nomade un cal bun putea face diferenta dintre viata si moarte pentru calaretul sau. Akhal Teke era o sursa importanta de mandrie personala pentru detinatorul acestuia. Din aceasta cauza era foarte pretuit si bine ingrijit, acoperit cu patura in vreme rea, hranit adesea din mana si decorat cu podoabe pt gat si piept. Chiar si in prezent calul Akhal Teke dezvolta o relatie foarte stransa cu proprietarul sau, sunt de obicei foarte sensibili la felul in care sunt tratati. Sunt foarte usor de dresat cand se foloseste blandetea dar pot fi incapatanti si razbunatori daca nu sunt tratati corespunzator.


Armasarii participau la razboi sau in raiduri si primeau premii, aceasta fiind provenienta decoratiunilor pe care le poarta la gat. Cu cat un cal avea mai multe decoratiuni cu atat se considera ca este mai de succes si prezenta mai mult interes atunci cand se alegea un armasar pentru imprechere.

Akhal Teke era folosit ca un cal bun la orice. In triburile Turkmene era nevoie de un cal care sa faca fata mersului pe distante lungi si teren accidentat, precum si mersului la razboi sau in raiduri. In timpului luptelor se astepta ca un cal sa poata „functiona” singur cu cat mai putin ajutor din partea calaretului. Asta insemna ca trebuiau sa se apare singuri  de inamici cu doua sau patru picioare. Spre deosebire de caii europeni de razboi care trebuiau sa lucreze in formatii si sa mearga de regula la trap, caii turkmenilor erau liberi sa isi aleaga modul de a acoperi cat mai bine o anumita suprafata de deplasare.
Aceast lucru a determinat un cal care are urmatoarele aptitudini:
– viteza mare pe distante mari
– abilitatea de a sari sau a se catara pe diverse obstacole intalnite in drum, de regula la viteza mare
– picioare sigure pe orice fel de teren
– abilitatea de a actiona independent
– tendinta de a coopera in mod inteligent cu calaretul lor
– capacitatea de a vana cu sau fara caini sau soimi
– abilitatea de a transporta oameni sau materiale
– traiul in conditii aride beneficient de putina hrana si apa
– legatura foarte stransa cu proprietarul sau ingrijitorul lor
– agresivitate fata de straini
– neinfricati in conditii noi
– abilitatea de a cruta efortul calaretului

Familiaritatea Rusiei cu aceasta rasa de cai a inceput acum 500 de ani cand calul Turkmen a fost adus in Rusia. Istoria moderna a rasei a inceput in anii 1880 cand Turkmenistanul a fost anexat Rusiei si cand a fost fundata, sub conducerea autoritatilor rusesti, prima hergheliei la Zakaspiisky. Cel mai bun stoc reproducator a fost adus la aceasta herghelie  inclusiv faimosul armasar Boinou, fondatorul principalelor linii actuale ale rasei.
Impartasind soarta a numeroase alte rase de cai in timpului Uniunii Sovietice stresul razboiului, foametea si indiferenta au decimat numarul de cai si a micsorat diversitatea genetica a calului Akhal Teke.
Aceasta rasa s-a pastrat datorita succesului inregistrat in cursele de anduranta si obstacole.
In ultimul timp au inceput sa apara numeroase initiative particulare de a creste cai de rasa Akhal Teke dar acest lucru inca nu se stie ce efecte poate avea asupra rasei de vreme ce conditiile climatice care au dus la forma actualului Akhal Teke nu pot fi imitate in alta parte.

Caracteristici
Aspectului calului Akhal Teke este unic de vreme ce nici o rasa nu impartaseste aceste trasaturi distinctive. Capul este lung si frumos cizelat, de regula cu o frunte lata. Ochii sunt mari si extrem de expresivi de regula cu forma migdalata. Urechile sunt inguste, purtate sus si alerte la orice sunet si miscare. Gatul lung este purtat sus si drept raportat la umeri, cu greabanul destul de proeminent. Pieptul este ingust, corpul lung si uscativ, cu muschi bine definiti. Picioarele sunt subtiri, cu tendoane bine definite si chisita lunga si flexibila. Pielea este subtire cu par neted si cu coama si coada foarte rare. Sunt intalnite toate culoarile dar cele mai comune sunt murg, negru, sur.  O trasatura distinctiva este luciul metalic intalnit in cadrul majoritatii culorilor.

Akhal Teke sunt mai ales cunoscuti pentru extraordinara lor abilitate in cursele de anduranta. In 1935, abilitatea lor pentru cavalerie a fost testata in faimoasa cursa de anduranta pe distanta Ashkhabad – Moscova, o distanta de 4330 de km. Douazeci si opt de calareti cu cai Akhal Teke, o rasa inrudita Yomud si mixuri Anglo-Teke au acoperit o mare varietate de teren incluzand un test de 360 de km, de trei zile, sub soarele arzator al desertului Kara Kum. Dupa desert, teren familiar lor au strabatut zone de mlastina infestate de tantari, teren accidentat si pietros precum si teren mocirlos si paduri vaste. Optzeci si patru de zile mai tarziu au ajuns la Moscova. Doi cai de rasa pura Akhal Teke, Arab si Alsakar au ajuns intr-o conditie mai buna decat caii Anglo-Teke, aceasta fiind o dovada impresionanta pentru puterea si rezistenta calului Akhal Teke.

Calul Akhal Teke este viguros, nervos si plin de viata. Sute de ani de imprecheri selective si-au lasat semnul nu doar pe caracteristicile lor fizice ci si pe comportamenul acestora. Acesti cai nu sunt doar sensibili ci sunt si foarte simtitori, sunt capabili sa raspunda la sugestii mentale date de om. Inteligenta lor nu este comparabila cu cea a alui cal.
Sunt de regula calul unui singur stapan. Unii dintre ei pot fi foarte greu calariti de straini. Cu ei nu poti obtine obedienta tipand si pedepsindu-i. O privire, un gest sau un cuvant sunt suficiente. O pedeapsa care nu e intelesa de cal il poate pune pe acesta intr-o stare defensiva saptamani intregi. Sunt cai cu caracter. Raspund cel mai bine la iubire si atentie, ca un caine. Daca ignori un caine acesta va invata sa se poarte urat de asemenea. A dezvolta legaturi puternice cu oamenii este in sangele lor” Sue Waldock, Presedinte al asociatiei Akhal Teke, Germania.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Rasa Akhal Teke

  1. GABRIELA spune:

    IMPRESIONANT !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s